Despre tencuieli si aditivii pentru ele

atentie cade tencuiala

Va aflati in situatia alaturata? Cand refaceti tencuiala este suficient:

- sa aplicati o amorsa foarte buna: Express Aprimer. Toti meseriasii o lauda si sunt multumiti de ea.

- sa adaugati in materialul de tencuiala aditivul Express Acrimper: materialul capata o consistenta, o elasticitate si o impermeabilizare foarte bune

- cand aplicati tencuiala sa va asigurati ca ati lasat rosturi de dilatare din loc in loc. Rosturile pot fi colmatate cu mastic poliuretanic.

- peste tencuiala este bine sa aplicati o lavabila de exterior, impermeabila, de natura silicatica: rezultatul obtinut “nu mai are moarte”. Dormiti linistit/a 20-30 de ani.

- daca doriti sa pastrati aspectul de mortar atunci se poate aplica un produs impermeabilizant transparent: RadSeal sau Radcon Formula #7.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Aditiv sapa EXPRESS ACRIMPER la bidon de 10 kg

EXPRESS ACRIMPER este un aditiv de sapa pentru incalzirea in pardoseala.canistra ACRIMPER 10l

Cod produs: EXPCRMP-01
Producator: AFTENI DEVELOPMENTS SRL

- Aditivul asigura o mai buna functionare a sapei de beton
- Este o solutie din polimer activ cu rol de plastifiant, distribuind mai bine granulele in volum, marind duritatea si impermeabilizarea sapei.
- Dozare: 0,6 kg – 1,8 kg la fiecare 100 kg ciment/ 0,5 L – 1,5 L la fiecare 100 kg ciment
- Eficienta maxima a aditivului ACRIMPER se obtine cand solutia se adauga la betonul deja amestecat

Pret: 15 RON / kg

Aditivul de sapa ACRIMPER 10 KG pentru incalzire in pardoseala, are rolul de a impiedica macinarea sapei datorita dilatarilor produse de incalzirea ei.

Aditivul are rolul de a imbunatati plasticitatea si fluiditatea sapei. Permite reducerea cantitatii de apa din amestec cu pana la 10% fara a afecta rezistenta sapei, obtinandu-se amestecuri cu fluiditate ridicata.

Totodata este imbunatatita acoperirea circuitelor de teava. Dozajul se realizeaza in functie de gradul de fluiditate dorit.

Aditivul super fluidifiant pentru beton reduce raportul apă/ciment (a/c) îmbunătăţind caracteristicile chimico fizice cum ar fi rezistenţa mecanică, reducerea permeabilităţii la apă, reduce comprimarea hidrometrică (retragerea hidrometrică) şi asigura o creştere a rezistenţei. Mortarul aditivat, este mai fluid, mai uşor de prelucrat şi în timpul turnării, acoperă mai bine tubulatura reducând formarea de cavităţi sau umflături.

Aditivul, cu un procentaj de 1 kg la fiecare 100 kg de ciment, va fi adăugat direct în betonieră după ce au fost introduse toate celelalte ingrediente (apă, ciment, agregate).

Acţiunea aditivului este cu atât mai eficientă cu cât este amânat momentul adăugării sale.

Turnarea sapei

Mortarul de sapa va fi turnat direct deasupra tuburilor distribuind materialul în mod omogen nivelând cu o bară de nivelare, asigurându-vă ca înălţimea de proiect să fie MEREU păstrată, fiind atenţi ca tubul să nu fie strivit.

Menţinerea mortarului întărit la umiditatea adecvată cât mai mult timp posibil, permite obţinerea unui grad mai mare de hidratare a cimentului şi deci un volum de pori mai mic faţă de cel dintr-o structură neumidificată.

Fotografia produsului are caracter orientativ si poate contine accesorii ce nu sunt incluse in pachetul standard al produsului.
Specificatiile tehnice sunt informative, in conformitate cu datele transmise de catre producatorii sau distribuitorii autorizati; ele pot fi modificate fara instiintare prealabila si nu constituie obligativitate contractuala, aceleasi conditii se aplica si pretului produsului.
Toate promotiile prezente sunt valabile in limita stocului.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012-99

De aici puteti descarca

Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012-99 , 148 pagini, 11 MB,

sau varianta mai mica si mai clara , 188 pagini, 1,8 MB

Articole de interes pe aceeasi tema:

Retete beton C6/7.5 (B100), C8/10 (B150), C12/15 (B200), C16/20 (B250)

Desi recomandam utilizarea pe santier a betoanelor preparate la statia de betoane, exista situatii cand avem nevoie de beton preparat manual. Mai jos avem cateva retete pentru beton, B100 (C6/7.5), intocmite conform retetelor de preparare a betonului din norma NE012-99. Cantitatile din reteta fiecarui tip de beton sunt raportate la un sac de ciment de 40 kg, cel mai intalnit la ora actuala pe piata. Pentru nisip, pietris si apa am folosit ca unitate de masura o galeata de 10 litri. Pentru amestecarea betonului recomandam utilizarea unui malaxor electric.

Pe la noi se utilizeaza trei sisteme de categorisire. Nu vom intra in detalii privind ce reprezinta fiecare, dar ultimul din cele 3 (adica cel cu C8/10) reprezinta sistemul in vigoare, desi este cel mai putin cunoscut de catre “santieristul de rand”.

Iata un tabel cu echivalentele aproximative intre cele trei sisteme amintite:

Clasa de rezistenta* conform Eurocode C4/5 C8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45
Clasa cf. C 140/86 BC 5 BC 10 BC 15 BC20 BC25 BC30 - -
Marca betonului** B75 B150 B200 B250 B330 B400 - -

*C x/y unde C- simbol pentru beton normal [densitate 2400kg/mc] x-rezistenta caracteristica minima determinata pe cilindru / y-rezistenta caracteristica minima determinata pe cub

**Marca betonului se stabileste conform rezistentelor medii. Clasificarea dupa marci, desi depasita este foarte intalnita la noi pe santiere, si chiar la unele statii de betoane.

 

Reteta beton C6/7.5  B100

Normele actuale sunt mai restrictive cu privire la utilizarea acestui tip de beton care avea o utilizare larga pentru elementele nearmate pana acum cativa ani. B100 (C6/7.5) poate totusi folosi doar ca beton simplu, pentru umpluturi, egalizari si elemente de importanta redusa.

Ciment
 
32.5R
Nisip
 
0-3mm
Margaritar
 
3-7mm
Pietris
 
7-16mm
Pietris
 
6-31mm
Apa
ciment 40kg

sac de 40kg

nisip 0-3mm
13.5 galeti
margaritar
5.5 galeti
pietris 7-16mm
2.5 galeti
galeata 10l pietris
4 galeti
10 litri de apa
4.5 galeti

 

In urma amestecarii se obtin 0.21mc (21 galeti) C6/7.5 (echivalent B100)

Articole de interes pe aceeasi tema:

A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii

După 2000 de ani, oamenii de ştiinţă au descifrat secretul unuia dintre cele mai rezistente materiale de construcţii creat vreodată: betonul folosit de romani în construcţiile arhitecturale. Potrivit specialiştilor, această descoperire va avea implicaţii majore în creaţiile arhitecturale din viitor.

Pe lîngă drumuri, apeducte şi temple romane care s-au păstrat de-a lungul Istoriei, au mai existat şi alte construcţii care i-au uimit pe geologi. Unele dintre acestea sînt porturile romane de pe ţărmul Mediteranei, care mulţumită materialului din care au fost create, s-au păstrat într-o stare foarte bună de mai bine de 2000 de ani. Cel mai des întîlnit amestec de ciment modern, cunoscut sub numele de ciment Portland, folosit de mai bine de 200 de ani, nu este nici pe departe la fel de rezistent ca betonul roman. „Mediul marin, în mod special, afectează cimentul Portland. În apa de mare, are o durată de viaţă mai mică de 50 de ani. După aceea începe să se erodeze”, a explicat Marie Jackson, cercetător de la Universitatea din California.

Acum, după ce au analizat o mostră de beton din golful Pozzuoili, Italia, care datează din anul 37 î.Chr., oamenii de ştiinţă cred că au descoperit reţeta betonul roman. Pe lîngă faptul că este foarte durabil, se pare că betonul roman este şi mai prietenos cu mediul decît materialele actuale. „Problema este că producerea cimentului Portland este responsabilă pentru 7% din nivelul de dioxid de carbon pe care îl eliberează industria”, a declarat specialistul Paulo Monteiro.

Secretul betonului roman stă în amestecul unic de minerale şi în tehnica de producere

„Romanii produceau beton prin amestecarea varului şi a rocii vulcanice. Pentru structurile subacvatice se amesteca var cu cenuşa vulcanică pentru a forma mortar. Apoi, acest mortar se amesteca cu tuf vulcanic şi se punea în forme de lemn. Instantaneu, apa de mare activa o reacţie chimică fierbinte. Cînd moleculele de apă intrau în structura varului, acesta reacţiona cu cenuşa în aşa fel, încît întreg materialul se cimenta”, au detaliat oamenii de ştiinţă. Tocmai această reacţie chimică ce reuşeşte să unească atît de bine varul cu cenuşa vulcanică îi dă betonului roman duritatea pentru care a devenit renumit.

Industria materialelor de construcţii va fi revoluţionată dacă se adoptă utilizarea acestor materiale şi a tehnicii romane de introducere a cimentului, reducînd totodată emisiile de CO2. „Totuşi, întrebarea care rămîne este dacă vom reuşi să aplicăm principiile străvechi utilizate de romani pentru producerea betonului modern”, a încheiat Jackson.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Despre efectele betonului pe baza de ciment Portland asupra sanatatii

Studii din Germania au aratat ca muncitorii ce lucrau în picioare pe beton timp de mai mult de o oră au dezvoltat o afecțiune prin care comunicarea de informații între celule era întreruptă în corpul lor.

Acest lucru pare sa reduca schimbul de informații dintre celule cu 30-50%. De asemenea, “umiditatea” celulelor umane scade și oamenii sunt deshidratați. Ca urmare, celulele nu funcționează corespunzător făcând lucrătorii sa se simta obosiți. Ca un remediu pentru aceasta, angajatorii din Germania au făcut taieturi in podeaua de beton in zona liniilor de asamblare și le-au înlocuit cu argila armata cu talas ce a fost apoi acoperita cu pluta. În acest fel, s-a obtinut ca muncitorii au avut o productivitate mai mare, plus ca și-au redus absenteismul și cheltuielile medicale. Din acest motiv, există în prezent legi industriale în Germania care limiteaza durata de timp în care lucrătorii pot sta pe beton la nu mai mult de o oră pe zi.

Pentru a remedia acest lucru, în casele noastre trebuie să evităm aceste efecte nocive și să simulăm relația naturală care există între oase si țesutul muscular prin înlocuirea betonului cu argilă îmbunătățită cu minerale naturale și celuloză ori de câte ori este posibil.

Celulele noastre știu ce se întâmplă în spatele zidurilor sau sub pardoseli din casele pe care le construim și o mare parte din bolile din societate se datorează acestui lucru.

Argila armata cu talas este mult mai aproape de ideal ca material de construcție și nu are nici unul dintre efectele nocive observate la beton.

Acest lucru se datorează faptului că betonul flamand de electroni conținut într-un perete de argilă atrage electronii din argilă și talaș mai degrabă decât trage electronii din organismele oamenilor ce stau, lucrează sau dorm în apropiere.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Betonul care se repară singur

Un tip de beton experimental, care are capacitatea de a se repara de unul singur, se află în proces de testare la Universitatea Tehnică Delft din Olanda. Dacă va trece testele, acest beton va avea o viaţă mult mai lungă decât materialul clasic din prezent şi, astfel, utilizarea sa în construcţii va fi mai eficientă şi mai puţin costisitoare, spun specialiştii.
 

 

Secretul acestui beton este o bacterie care produce calcar, fiind activată de apa de ploaie care se infiltrează în structura de beton. Materialul este rezultatul muncii microbiologului Henk Jonkers şi specialistului în materiale de construcţie (beton) Eric Schlangen. Potrivit acestora, dacă testele vor avea rezultate bune, comercializarea acestui tip de beton ar putea începe în maxim 2 – 3 ani. În prezent, betonul este cel mai folosit material de construcţie din lume, însă tendinţa sa de a crăpa face necesară întărirea compoziţiei cu ajutorul oţelului. Micile crăpături care apar în beton sunt permise de normele de construcţie din industrie (este vorba de crăpături de 0,2 milimetri), dar, în timp, apa şi diverse chimicale care ajung în astfel de mici fisuri corodează betonul, măresc fisurile şi creează probleme construcţiei.

„Este important ca astfel de micro-fisuri să poată fi reparate înainte să devină o problemă, pentru durabilitatea construcţiei”, a explicat Jonkers. Astfel, în mixul pentru noul tip de beton sunt adăugate bacterii (cu tot cu nutrienţii de care au nevoie pentru a se hrăni – mai precis, substanţe găsite în lapte, bogate în calciu), sub formă de granule. Sporii rămân „adormiţi” în compoziţie până când apa de ploaie îşi croieşte drum la ei, prin crăpături şi, astfel, îi activează. În acel moment, bacteriile îşi fac treaba, producând calcar menit să umple fisurile. „În testele de laborator de până acum am putut demonstra cum bacteriile au reparat crăpături şi de 0,5 milimetri grosime, adică peste normele admise de industrie. Acum trecem la nivelul următor. Vom produce „agentul curativ” în cantităţi mari şi vom face teste în afara laboratorului, în natură, pe diferite tipuri de construcţii şi diferite tipuri de beton, pentru a vedea rezultatele concrete în practică”, explică Jonkers.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Despre mortare si prepararea lor

Mortarul sta la baza tuturor lucrarilor de zidarie, de tencuire sau de reparatii. Mortarul este un amestec de nisip, apa si liant (ciment si/sau var) care se intareste ca piatra. Cand aveti nevoie de cantitati mari de mortar, se prepara in betoniera ca si betonul, in schimb, pentru cantitati mici, se prepara cu lopata.

Tipuri de mortar

Mortarul se imparte in functie de compozitie si de utilizare in:

Mortar din var fabricat – M4T cu var hidraulic. Mai putin rezistent si mai putin etans decat mortarul de ciment, este mai flexibil si lasa peretii sa respire.

Mortar in amestec, M10T, M25T, M50T, si M100 T fabricat dintr-un amestec de ciment si de var, avand caracteristici intermediare intre mortarul din ciment si mortarul din var.

Mortar pentru zidarie – M25Z si M50Z. Este mortarul utilizat pentru constructii ; acesta asambleaza elementele zidariei ( pietre, caramizi, pietre de constructii,etc ) se foloseste mortar din ciment sau mortar in amestec.

Mortar pentru tencuiala – M25T, M50T si M10T este mortarul utilizat pentru constructii. Se foloseste mortar cu ciment sau mortar in amestec, pentru imbracarea zidurilor.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Utilizarea claselor “clasice” de beton si a betoanelor speciale

1) Beton C8/10, denumire veche B150 , beton usor de pus in opera numit si” beton de umplutura” folosit la gropi fundatii de case, blocuri si elevatii usoare. Este compus din patru tipuri de agregate si folosit in majoritatea lucrarilor de constructii.

2) Beton C12/15,denumire veche B200, un beton intermediar ce poate fi folosit atat ca beton pentru umplutura dar si beton pentru stalpi si placi de rezistanta la constructii usoare in functie de proiect de tip P+M. Se prezinta in doua forme – pompabil cu diametru maxim la agregate 16mm, si nepompabil cu diametru agregate 31mm.

3) Beton C16/20, denumire veche B250. Cel mai uzual beton folosit in constructiile civile din Romania, betonul de baza pentru placi, stalpi, elavatii si alte structuri de rezistanta ce se produce din patru tipuri de agregate (nisip, 4-8, 8-16, 16-31), ciment apa si aditivi dupa caz. Este folosit la elementele de rezistenta pentru constrctiile de tip P+1+M.

Articole de interes pe aceeasi tema:

STAVON – fibrele de polipropilena pentru armarea betoanelor si mortarelor

Fibrele de polipropilena STAVON sunt structuri mono si multifilament din polipropilena 100%. Ele asigura durabilitatea si au rol de armare pentru structura de beton pe durata procesului de întarire pentru evitarea formarii de crapaturi. Fibrele de polipropilena STAVON sunt produse non corozive, sunt inerte din punct de vedere chimic si sunt rezistente 100% la substantele alcaline.

În timp ce betonul se întareste, el are o mica rezistenta la compresiune. În aceasta perioada critica fibrele super subtiri STAVON compenseaza lipsa acestei rezistente a betonului si protejeaza împotriva aparitiei de crapaturi.

Crapaturile sunt principalul motiv pentru distrugerea suprafetelor de beton. Ele creeaza centre de slabiciune în beton si permit elementelor agresive sa patrunda în beton si sa îi deterioreze armatura si matricea.

Fibrele STAVON sunt cele mai eficiente fibre pentru evitarea formarii crapaturilor deoarece caracteristica lor de buna dispersare si marimea lor potrivita asigura o prezenta mai buna în beton ceea ce duce la stabilizarea procesului de întarire a betonului si împiedicarea aparitiei de crapaturi.

Tensiunile interioare, atât cele din procesul de întarire a betonului cât si cele de dupa ajungerea acestuia la marca, se distribuie uniform în întreaga structura a acestuia.

Articole de interes pe aceeasi tema:

Pagina 1 din 41234»