Print PDF

Fibrele de polipropilena STAVON sunt structuri mono si multifilament din polipropilena 100%. Ele asigura durabilitatea si au rol de armare pentru structura de beton pe durata procesului de întarire pentru evitarea formarii de crapaturi. Fibrele de polipropilena STAVON sunt produse non corozive, sunt inerte din punct de vedere chimic si sunt rezistente 100% la substantele alcaline.

În timp ce betonul se întareste, el are o mica rezistenta la compresiune. În aceasta perioada critica fibrele super subtiri STAVON compenseaza lipsa acestei rezistente a betonului si protejeaza împotriva aparitiei de crapaturi.

Crapaturile sunt principalul motiv pentru distrugerea suprafetelor de beton. Ele creeaza centre de slabiciune în beton si permit elementelor agresive sa patrunda în beton si sa îi deterioreze armatura si matricea.

Fibrele STAVON sunt cele mai eficiente fibre pentru evitarea formarii crapaturilor deoarece caracteristica lor de buna dispersare si marimea lor potrivita asigura o prezenta mai buna în beton ceea ce duce la stabilizarea procesului de întarire a betonului si împiedicarea aparitiei de crapaturi.

Tensiunile interioare, atât cele din procesul de întarire a betonului cât si cele de dupa ajungerea acestuia la marca, se distribuie uniform în întreaga structura a acestuia.

Fibrele de tip F

Fibrele din polipropilena au o rezistenta reziduala la crapaturi si sunt în general utilizate la aplicatii interioare si exterioare la lucrari ce necesita rezistenta si putere precum drumuri din beton, porturi, docuri, sosele, pardoseli industriale etc. Fibrele F sunt ideale pentru aplicatiile la traficul greu, conferind rezistenta la abraziune. Fibrele F dau rezultate optime daca grosimea betonului este mai mare de 8 cm (3”). Aceste fibre dispersate necesita o operatie de amestecare mecanica de 5 minute pentru a se distribui corespunzator în amestec. Folosind fibrele F se va obtine o mai buna rezistenta la spargere si la impact, precum si proprietati anti-fisura si de impermeabilizare.

Fibrele F sunt o solutie buna pentru plasele de armare, unde se folosesc ca sistem secundar de armare.

Deoarece confera rezistenta structurala si rezistenta la cutremure, fibrele F sunt foarte folosite la grinzi si coloane.

Fibrele de tip M

Fibrele multifilament sunt folosite pentru aplicatii exterioare si interioare precum placi, terase, aplicatii cu mortare, ipsos / gips. Fibrele M se pot amesteca atât manual, cât si mecanic. Principalele proprietati ale fibrelor M sunt reducerea formarii de tasari plastice si fisuri de contractie si marirea aderentei la suprafata suport. De aceea, în multe situatii fibrele M pot înlocui plasa de armare. Mai mult, aceste fibre au bune proprietati de rezistenta la foc în structurile de buna calitate.

AVANTAJE:

1. Previne aparitia fisurilor datorate contractiilor.
2. Ambalarea în pungi solubile din hârtie de 0,6 kg faciliteaza aplicarea.
3. Rezista la actiunea acizilor si a alcalilor.
4. Sporeste semnificativ rezistenta la foc a betonului.
5. Dispersie foarte buna.
6. Poate fi folosit la tipuri conventionale de beton.
7. Reduce numarul de rosturi necesare.
8. Fibrele nu favorizeaza coroziunea.
9. Îmbunatateste reologia amestecului de beton proaspat,
10. reduce segregarea, mustirea, tasarea.
11. sporeste rezistenta la înghet, reduce permeabilitatea.
12. se distribuie uniform si omogen în amestecul de ciment fara a forma cocoloase.
13. 5 minute timp de amestecare sunt suficiente pentru o distributie corespunzatoare. Depasirea acestui timp de amestecare nu dauneaza fibrelor.
14. Nu este necesara adaugarea suplimentara de apa în amestec pentru a schimba valoarea umiditatii. Daca este necesar, adaugati putin aditiv plastifiant pentru a recupera umiditatea pierduta.
15. Fibrele STAVON pot fi adaugate la statiile de betoane sau pe santier.
16. Lungimea recomandata a fibrelor nu este mai mare decât dimensiunea maxima a agregatelor.
17. Dozajul minim depinde de ce doriti sa obtineti cu ajutorul fibrelor. De preferat, la minim, pentru fibrele F 0,6 kg si fibrele M 0,5 kg pe m³ de beton. Pe torcrete, mortare, tencuieli, placi si alte amestecuri de mortar precum cimentul si nisipul, recomandam minimum 0,9 kg pe tona de amestec uscat.

APLICATII:

Folosind fibrele STAVON cresteti:

• Rezistenta la înghet / dezghet a betonului;
• Durata de viata a elementelor tratate;
• Rezistenta la compresiune, la întindere, la incovoiere si la abraziune a betonului.

Folosind fibrele STAVON scadeti:

• Formarea de microfisuri si crapaturi;
• Permeabilitatea apei si a agentilor chimici;
• Riscul de segregare a betonului.

Fibrele STAVON se pot folosi pentru:

• pavaje structuri militare balistice
• drumuri de beton protectii anti-foc
• sosele structuri marine
• strazi statii de tratare a apei
• structuri de parcari structuri hidrodinamice
• trotuare structuri de sustinere
• borduri dale supraînaltate
• ziduri de sprijin rezervoare, fose septice
• scoli, hoteluri case, vile
• poduri guri de canalizare
• bariere de autostrada canale de irigatii
• cladiri pietre funerare
• centre comerciale pereti de diguri
• cladiri de birouri pietre artificiale
• cladiri comerciale piste aeroportuare
• centre de depozitare beton si mortar torcretat
• dale în depozite
• platforme metalice complexe
• pardoseli industriale straturi de acoperire
• dale în industriile grele
• panouri prefabricate
• structuri utilitare
• zone de protectie antiseismica
• fundatii
• depozite de materiale periculoase

DATE TEHNICE:

DOZAJ:

LIVRARE:

Fibrele STAVON pot fi livrate în urmatoarea forma:

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Nu mai sunt alte articole cu continut similar cu acesta.

Print PDF

Click aici pentru a descarca fisa tehnica

Folositi produsul EXPRESS VISCOAGENT.

Este suficienta doar o cantitate de 0,1-2 % din cantitatea de ciment iar rezultatul nu se lasa asteptat: obtineti un beton / mortar hidraulic, untuos, vascos, ce se poate intari si in apa. Fara ca sa i se spele liantul (cimentul) si aditivii.

Trebuie sa fiti atenti pentru a nu considera ca intarirea sub apa va rezolva toate problemele. Betonul / mortarul tot trebuie sa fie bine vibrat si sa etansati corect rosturile de turnare si strapungerile.

Daca apa este cu presiune trebuie:

• o grosime suficient de mare plus
• o vascozitate suficient de mare plus
• armare cat mai buna
• un timp de intarire cat mai mic.

Este perfect compatibil cu ceilalti aditivi EXPRESS pentru betoane si mortare.

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Măsuri de protecţie a betonului împotriva atacurilor exterioare de sulfaţi (0)
• Cum isi amestecau romanii betonul (0)
• EXPRESS ACCELPRIZ – accelerator de priza pentru betoane si mortare (0)

Print PDF

Șapă aderentă	= monolitizată cu stratul suport șapa aderenta amorsa strat suport = pardoseala din beton
Șapă glisantă	= șapă fără aderenţă la suport, așezată pe un strat separator, de obicei din folie PVC șapă glisantă strat separator (folie PVC/PE) strat suport = pardoseală din beton
Șapă flotantă	= şapă aplicată pe un strat fono şi/sau termoizolant, nu se află in contact cu nici un element de construcţie. șapă flotantă armată strat separator (folie PVC/PE) strat de termo şi fono izolaţie strat suport = pardoseală din beton

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Nu mai sunt alte articole cu continut similar cu acesta.

Print PDF

Betonul roman din antichitate a rezistat atacurilor din mediul inconjurator timp de peste 2000 de ani. Tehnicile fundamentale de constructie ale romanilor trebuie sa fi fost mai bune decat cele ale practicii curente de constructii daca e sa judecam comparand produsele. Putem învăţa de la romani in vre-un fel pentru a ne îmbunătăţi betonul?

Cărţile vechi de istorie ne-au învăţat că betonul roman era compus doar din trei părţi: o pasta de var hidratat (stins); cenusa pozzolanica de la un vulcan din apropiere; si cateva roci de marimea pumnului. Daca aceste componente ar fi fost amestecate impreuna si ar fi puse in opera in modul in care se face betonul modern, rezultatul cu siguranta nu ar trece testul timpului. Enigma care obsedeaza mintea multor specialisti in beton este… cum faceau acei romani din vremea lui Hristos sa construiasca astfel de constructii complicate si totusi rezistente la testul timpului asa cum se vede pe harta actuala a Romei?

Cea mai neobişnuită constructie romană, ce descrie cel mai bine progresul lor tehnic, este Pantheonul, o cladire cu fatada de caramida ce a rezista ravagiilor trecerii timpului intr-o stare aproape perfecta, şezand magnific în cartierul de afaceri din Roma. Poate că longevitatea sa este descrisa de către scopul său… de a onora toti zeii. Mai presus de toate, această clădire umileşte inginerul modern nu numai prin splendoarea sa artistică ci mai ales deoarece nu există bare de otel pentru a contracara marile forţe de întindere asa cum ar fi nevoie pentru a consolida betonul modern. Descrierea acestei mari cladiri circulare ne spune multe despre inteligenta constructorilor sai; a fost proiectata pentru a conţine o minge imaginara, si are aproape 44 m in diametru avand un perete sub forma unor fuste ce cad de pe circumferinta sa. In centrul domului este o deschidere de 6 metri mentinuta de un inel de bronz sprijinit pe un inel de caramizi integrat in domul din beton. Aceasta deschidere ingenioasa admite lumina soarelui pentru a-i ilumina interiorul. Pardoseala de marmură, usor curbata, asigura drenajul iar canelurile complexe din pereti si tavan sunt doar câteva din caracteristicile de design atent facut.

Rezolvarea enigmei betonului stravechi a constat din doua studii: unul a presupus intelegerea chimiei, iar celalalt a fost de stabilirea a modului de punere in opera a betonului stravechi. Pentru a-i intelege compozitia chimica, trebuie sa mergem inapoi in timp mult inainte de Moise. Popoarele din Orientul Mijlociu faceau peretii pentru fortificatiile si casele lor prin turnarea de argila umeda intre cofraje, ceea ce se anumea adesea paianta. Pentru a proteja suprafetele de argila de eroziune, cei din vechime au descoperit ca un strat umed si subtire de calcar alb calcinat se va combina chimic cu gazele din aer pentru a produce un scut dur de protectie. Putem doar banui ca evenimentul descoperirii pseudo-betonului s-a intamplat aprox 200 ani inainte de Hristos cand s-a aplicat un strat de var pe un perete facut din cenusa vulcanica, pozzolanica, din apropierea orasului Pozzuoli din Italia.

O reactie chimica a avut loc intre componentele chimice din peretele de argila vulcanica (dioxid de siliciu si cantitati mici de alumina si oxid de fier) si stratul de var stins (hidroxid de calciu) aplicat pe perete. Mai apoi au descoperit ca amestecand o cantitate mica de cenusa vulcanica sub forma de pudra fina cu varul umed s-a putut obtine un strat mai gros, dar a mai produs si un produs durabil ce putea fi scufundat in apa – ceva ce tencuiala din var umed si nisip simplu nu putea face.

Pentru a explica aceasta diferenta chimica trebuie sa examinam structura atomica. Tencuiala obisnuita este facuta din var stins si nisip obisnuit. Acest nisip are o structura atomica cristalina unde dioxidul de siliciu este atat de condensat incat nu sunt goluri atomice in reteaua sa moleculara pentru a permite moleculei de hidroxid de calciu din var sa intre si sa reactioneze. Acelasi lucru este adevarat si pentru contactul dintre varul stins si pozzolan. Pozzolanul are in structura sa dioxid de siliciu amorf cu multe goluri in structura sa moleculara. Dupa amestecarea de var stins cu pozzolan, hidroxidul de calciu intra in golurile atomice pentru a forma un gel ce expandeaza in beton, unind bucatile de roca una de alta. Forma de prezentare ca praf fin a cenusii pozzolanice asigura o mre suprafata ceea ce imbunatateste reactia chimica. Găsim asemanari intre chimia complexa a gelului antic liant de beton cu substanţa chimică a gelului modern liant de beton.  Asa ca gelul pozzolan+var a fost cel care a creat durabilitatea betonului antic.

Explicarea punerii in opera a vechiului beton a rezolvat a doua parte a enigmei. Fără indoială, si cercetarile facute de Ministerul Constructiilor au jucat un rol important aici. Numai chimia nu poate face un beton bun. Oamenii fac betonul bun, iar specialistii din Minister au revendicat ca au acea expertiza. Deşi un nou produs denumit beton compactat cu compresorul fusese recent dezvoltat, perfectionismul celor din proiectare l-a facut sa fie ales ca si candidat economic pentru construcţia barajului. In 1987, corpul ingineresc din Ministerul Constructiilor din SUA a construit marele baraj Upper Stillwater Dam folosind beton compactat cu compresorul in partea de rasarit a statului Utah. Acel beton consta dintr-un amestec de 40 %  ciment Portland si de 60 % cenusi zburatoare, un produs secundar de la termocentrale. Printr-o coincidenta, cenusa zburatoare continea aceiasi compusi amorfi de dioxid de siliciu ca si cenusa vulcanica. Iar cimentul Portland hidratat a eliberat calciul identificat si in formula betonului antic.

Cand Bureau of Reclamation a amestecat aceste doua componente pentru barajul lor, s-a format un gel de lipire pentru a lipi una de alta bucăţile inerte de roca. Pietrele au fost folosite ca un filler puternic in acelasi mod in care este folosit producerea betonului standard. De aceea putem cu usurinta corela moleculele de hidroxid de calciu din cimentul Portland cu cele din varul antic, iar dioxidul de siliciu amorf din cenusile zburatoare pozzolanice de dioxidul de siliciu amorf din cenusile vulcanice pozzolanice. Astfel ca am stabilit o legatura rezonabila intre componentele din beton care formeaza gelul respectiv atat pentru betonul modern cat si pentru cel antic.

Asemanarea ingredientelor la betonul modern si cel vechi a fost explicata, dar lucrurile nu constau din atat. Studiile asupra punerii lui in pera sunt foarte importante pentru a produce un beton durabil. Ministerul Constructiilor a amestecat componentele sale (ciment, cenusa si piatra) cu cat mai putina apa posibil pentru a obtine un beton vârtos, “fara scurgere”; l-a intins in straturi pe baraj; si l-a indesat folosind compresoare mari cu vibratie pentru a produce o noua clasa de beton.

Cei din vechime amestecau manual componentele (varul stins si argila vulcanica) intr-un vas pentru mortar cu foarte putina apa pentru a obtine o compozitie aproape uscata; se transporta pana in santier in cosuri plasandu-l peste un strat pregatit anterior de pietre; si apoi incepeau sa indese mortarul in stratul de pietre. Din fericire avem dovezi. Vitruvius, un renumit arhitect roman (aprox. 20 i.Hr.), a mentionat acest proces, plus faptul ca instrumente speciale de compactare erau folosite pentru a construi peretii unei cisterne. Este asta important? Da, deoarece compactarea structurii moleculare prin indesare a redus necesarul de apa, care era o sursa de goluri si defecte. Dar, de asemenea, ambalarea foarte compacta produce gel de unire mai mult decât s-ar fi aşteptat în mod normal. Prin urmare, avem o asemanare intre practicile de punere in opera  antice si cele compactate de un compresor cu vibratie, care este cea de compactare puternica a materialelor la plasarea acestora.

Am invatat ca vechiul beton era un simplu amestec de var stins si cenusa vulcanica (pozzolan) in anumite proportii pentru a indeplini cerintele arhitectului roman. Am mai invatat ca romanii foloseau metoda de punere in opera prin compactarea mortarului lor vartos in golurile stratului de piatra. Şi destul de interesant, noul beton care a fost dezvoltat de către Biroul de Recuperare a urmarit îndeaproape pe cel al celor din vechime. Deci, putem presupune cu uşurinţă că noua clasă de beton generata la  Upper Stillwater Dam va dura… poate tot 2000 de ani ca si vechiul beton roman.

dupa David Moore, PE

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Cum isi amestecau romanii betonul (0)

Print PDF

Rolul varului in tencuiala este de a omogeniza mai bine materialul si de a-l face sa adere mai bine pe perete. Adaugarea varului face ca materialul sa fie mai lipicios.

Una din greselile frecvente pe care le fac “meseriasii ” este exact supradozarea liantului din dorinta de a se lucra usor materialul, urmata intr-o perioada de pina la 3 luni de fisurarea si de multe ori desprinderea mortarului de pe pereti datorate contractiilor foarte mari.

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Mortar pentru zidarie si tencuieli. Ce este si cum se produce pe santier (0)

Print PDF

Daca adaugati ACCELPRIZ in betoane si mortare, in proportia de 2% din masa de ciment, rezultatul este ca respectivul beton sau mortar face priza mai repede si atinge o rezistenta mecanica suficienta mai curand astfel incat cofrajul sa fie indepartat mai devreme pentru a incepe exploatarea structurii respective.

Timpul final de priza se reduce la 2 ore iar rezistenta mecanica dupa o zi este dublata.

ACCELPRIZ este ideal pentru turnarea betoanelor, mortarelor si aplicarea adezivilor in perioadele cu temperaturi scazute. Folosirea in exces a acestui produs mareste numarul fisurilor de contractie, dar acestea pot fi compensate folosind fibrele de polipropilena STAVON.

Articole de interes pe aceeasi tema:

• EXPRESS VISCOAGENT = Cum turnati betoane / mortare care se intaresc in apa (2)

Print PDF

Rezistente la apa si avand incorporata banda de desfacere

Proprietati

• Cofrajele TUBO pentru coloane sunt realizate din hartie reciclata, rezistenta la apa
• Toate tipurile (neted, spiral, patrat, dreptunghiular) sunt rezistente la apa si pot fi instalate pe orice vreme
• Greutatea foarte redusa a cofrajelor de coloane le fac usor de manipulat
• Se pot desface rapid folosind o banda de sfasiere

Depozitare

Cofrajele pentru coloane pot fi depozitate afara.
Nu se acopera cu o folie.

Cum se scapa de resturi

Pot fi incinerate.

Tipuri

TUBO SPIRAL Suprafata betonului are un contur in spirala abia vizibil	TUBO SMOOTH Folia din interior face ca suprafata betonului sa fie neteda, cu o calitate placuta a betonului	TUBO SQARE AND RECTANGULAR O calitate placuta a betonului

TUBO SMOOTH

Diametru interior [mm]	Greutatea [kg/m]	Rata de turnare [m/ora]	Beton necesar [m3/m]	Lungimi
DN 150	1.00 kg	6	0,019	2-6 m
DN 200	1.40 kg	6	0,032	2-6 m
DN 250	1.80 kg	6	0,052	2-6 m
DN 300	2,40 kg	6	0,073	2-6 m
DN 350	3,00 kg	6	0,101	2-6 m
DN 400	4.20 kg	5	0,132	2-6 m
DN 450	4.80 kg	4	0,166	2-6 m
DN 500	5.30 kg	3	0,205	2-6 m
DN 550	5.80 kg	3	0,250	2-6 m
DN 600	6.30 kg	3	0,295	2-6 m

TUBO SPIRAL

• Lungimi diferite sunt disponibile la cerere
• Diametre mai mari de 600 mm se pot produce la cerere
• Pretul se mareste cu 10% pentru lungimi mai mici de 2 m sau mai mari de 6 m

TUBO SQUARE

Dimensiune a x a [mm]	Greutatea [kg/m]	Rata de turnare [m/ora]	Beton necesar [m3/m]	Lungimi	Diametru exterior [mm]
150 x 150	1.90 kg	6	0,024	3000 / 4000	200
200 x 200	2.50 kg	6	0,024	2-5 m	250
240 x 240	3.80 kg	6	0,060	2-5 m	320
250 x 250	3,90 kg	6	0,065	2-5 m	320
300 x 300	4,90 kg	5	0,095	2-5 m	400
350 x 350	6.50 kg	4	0,128	2-5 m	470
400 x 400	7.70 kg	3	0,168	2-5 m	530
450 x 450	8.60 kg	3	0,215	3000 / 4000	600
500 x 500	13.40 kg	3	0,262	3000 / 4000	700

TUBO RECTANGULAR

Dimensiune a x b [mm]	Greutatea [kg/m]	Rata de turnare [m/ora]	Beton necesar [m3/m]	Lungimi	Diametru exterior [mm]
300 x 200	5.00 kg	6	0,062	3000 / 4000	350
300 x 250	5.50 kg	5	0,079	3000 / 4000	400
350 x 250	5.90 kg	5	0,093	3000 / 4000	450
350 x 300	6,00 kg	4	0,111	3000 / 4000	450
400 x 250	6,70 kg	3	0,105	3000 / 4000	500
400 x 300	7.70 kg	3	0,126	3000 / 4000	500
400 x 350	8.30 kg	3	0,147	3000 / 4000	550

• Lungimi diferite sunt disponibile la cerere
• Dimensiunile urmatoare se pot produce la cerere in termen scurt:

200 x 250 200 x 230 200 x 400 200 x 450 200 x 500

250 x 450 250 x 500

300 x 450 300 x 500

350 x 450 350 x 500

400 x 450 400 x 500

Accesorii pentru instalarea TUBO

Cofrajul de coloana este impins peste armatura

Se fixeaza cofrajul ferm pe pardoseala. Se pozitioneaza cofrajul vertical. Sistemul cu chingi de fixare il impiedica sa se ridice si sa se rastoarne.

Nr. produs	Descriere	Greutate [Kg]
130010	Chinga de fixare cu maner lungime = 2500 mm; latime = 45 mm	0,65
130015	Ancora TUBO D15	0,25
130020	Piulita TUBO D15	0,33
130025	Bucla TUBO	0,03

Fixarea cu ancora

Fixarea cu bucla

In santier

Cofrajele TUBO pentru coloane sunt livrate la santier in marimea comandata. Tuburile se transporta pe o suprafata nivelata pentru a evita aparitia de semne de compresiune.		Inaintea turnarii betonului.
TUBO dupa turnarea betonului.		Se deschide folosind banda de desfacere.
Cofrajul de coloana se poate indeparta usor.

Cofrajele de coloana dupa turnarea betonului

Cofrajele TUBO de coloana pot fi turnate intr-o singura etapa. O buna calitate se obtine daca turnarea betonului se face in sectiune de 0,5 m si folosind un vibrator. Nivelul de umplere cu beton va fi limitat la 1,5 m (cf Buletinul DBV = Asociatia Germana pentru Beton si Tehnologia Constructiilor).

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Nu mai sunt alte articole cu continut similar cu acesta.

Print PDF

Pregatirea suportului:

• suprafetele suportului pe care se aplica mortarul trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, fara pete de grasime sa fie plane, rigide si rugoase pentru a obtine o aderenta cat mai buna.
• inainte de aplicarea tencuielii, suportul (peretele de zidarie) trebuie bine umezit

Etapele tencuirii:

ETAPA I: PREGATIREA PERETILOR

• se verifica starea peretilor cat sunt de drepti si, pe alocuri, unde se poate, se curata de bucatile de beton sau mortar iesite proeminent;
• cu un burete si apa se curate peretii pentru inlaturarea prafului;
• se curata suprafata de jos prin maturare astfel incat mortarul ce pica din operatiunea de tencuire sa poata fi refolosit;

ETAPA II: MONTAREA STALPISORILOR DE GHIDARE

• scopul este ca sa permita meseriasului sa tencuiasca un perete fara denivelari si sa sustina mortarul o mica perioada de timp pentru a permite prinderea lui pe perete, si planeitatea peretilor sa fie ok;
• se pot folosi bare metalice cu bolturi ascutite sudate in partea de sus si de jos, pentru a putea fi fixate in perete sau stacheti lungi de lemn perfect drepti cat inaltimea peretelui;
• se monteaza barele metalice (sau stachetii perfect drepti) pe perete incepand din extremitati asezati cu ajutorul bolobocului si fixate bine, apoi intre extremitati se intinde o sfoara subtire prinsa in cuie in exteriorul barelor pentru ghidaj, astfel ca si ceilalti stalpisori sa vina la acelasi nivel cu cei din extremitati , apoi se monteaza si ceilalti stalpisori la interval de 80-90 cm; (la un perete cu inaltimea de 2,5 m poti pune sfoara la 0,7 -1,4 si la 2,1 m
• in extremitati, se vor fixa la 25-30 cm de zid, pentru a permite miscari stanga –dreapta cu ajutorul dreptarului, sprijinit pe stalpisor;
• planeitatea se regleaza prin adaousuri (aripioare din lemn) in punctul de fixare al stalpului (sipcului) in apropierea cuiului batut (daca e vorba de sipc ca stalpisor sau boltului infipt in perete daca stalpisorul este bara metalica);
• Se verifica cu ajutorul bolobocului verticalitatea tuturor stalpisorilor;
• trebuie fixate cat mai rigid pe perete dar astfel incat sa poata fi scoase usor, dat fiind ca vor fi prinse in tencuiala;
• daca se vor folosi sipci din lemn, se vor prinde cu ajutorul cuielor in perete;
  se pot folosi si bare metalice ce se folosesc la sape;
• daca dupa reglaj crezi ca sunt flexibili intre prinderi (va trebui sa glisezi cu dreptarul pe ei) poti sa-i rigidizezi cu ghips din loc in loc dar nu in cantitate mare;
• pentru strat gros de tencuiala se folosesc stalpisori trapez cu baza mica prinsa inspre perete;
• stalpisorii vor fi cat inaltimea peretelui si se vor regla functie de planeitatea peretilor dar nu mai putin de 1 cm pentru stratul de tencuiala;

ETAPA II: AMORSAREAsuprafetelor.
Scopul este micsorarea puterii de absorbtie. Se face:

• cand zidaria este din BCA, cu lapte de ciment sau apa;
• cand zidaria este din caramida si/sau beton, cu mortar fluid.

• pentru BCA se folosea inainte doar apa pentru inlaturarea prafului. Acum fiind disponibile numeroase feluri de amorse pentru perete e bine sa fie folosita una chiar si cea mai ieftina diluata cu apa;
• se poate folosi si aracet diluat in apa;
• se gaseste amorsa sub diferite denumiri functie de marca si consistenta; dintr-o cutie de 0,5 l faci 20 l de preparat;
• aplicarea pe perete se face cu ajutorul unei bidinele;
• se va usca destul de repede si se poate trece la etapa urmatoare;

ETAPA III: STROPUL
Scopul este acela de a creea aderenta necesara ca mortarul sa se prinda de perete
Se pregateste materialul:

• intr-un recipient mai mare se prepara un lapte de var (var stins cu apa), nu se va face precum smantana ci mai subtire; se va strecura sa fie eliminati eventualii bolovani ce sunt prezenti in varul stins;
• in el se dizolva un cancioc de ciment (la 1 roaba preparata) pentru a asigura consistenta si taria necesara, apoi se adauga nisip cate putin, pana ajunge sa curga usor din cancioc (cimentul intareste mai bine compozitia, tencuiala fiind mult mai rezistenta la socuri si umezeala);
• foarte important: pentru placaje ceramice (faianta, gresie) cimentul este obligatoriu in doza mai mare;
• daca se foloseste var praf la saci, laptele de var va trebui sa fie preparat de cu seara, adica se pune varul intr-un butoi si se lasa sa se aseze, fara a se mesteca in el pana a doua zi;

Cu un cancioc sau o maturica se stropeste tot peretele si se lasa pana se usuca apoi se poate incepe tencuirea propriuzisa; dupa ce se va usca (uscare completa), se poate trece la etapa urmatoare;

ETAPA IV: TENCUIREA PROPRIU-ZISA (aplicarea grundului)
Este cel mai gros strat al tencuielii. Se prepara din ciment, nisip sort 0-3 si apa (vedeti aici articolele Mortar pentru zidarie si tencuieli. Ce este si cum se produce pe santier si Reteta de mortare si betoane). Ori folosind Tenco sau Multibat sau orice alt material de tencuiala disponibil la sac. Se aplica astfel:

• pe suprafetele amorsate cu mortar fluid, grundul se aplica dupa 24 de ore;
• pe suprafetele amorsate cu ciment, grundul se aplica dupa aproximativ o ora;
• pe suprafetele amorsate doar prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat.
• Scule necesare: drisca de lemn, dreptar de 1 m lungime (ideal este unul din aluminiu de care se prinde mai greu tencuiala), mistrie;
• felul mortarului il stabilesti functie de finisarea ulterioara a peretelui, deoarece pentru placarea cu faianta e bine a fie mai bogat in ciment;
• inainte de tencuirea propriuzisa, trebuie sa umpli toate rosturile dintre caramizi (BCA) si eventualele colturi rupte sau sparte , este deosebit de important acest fapt, pentru a nu aparea fisuri in zona golurilor;
• dealungul stalpisorilor se da un rand de mortar incepand de jos in sus pentru stabilitatea stalpisorilor , astfel ca mortarul sa intre si sub stalpisori pe cat posibil se tencuieste incepand de jos de la inaltimea de 10-15 cm orizontal cate un rand de mistrii; se incarca 2-3 randuri apoi cu ajutorul dreptarului de 1 m lungime de jos in sus, sprijinit pe stalpisori si cu o apasare usoara si prin miscari stanga-dreapta putin inclinat se aduce mortarul dintre ei la nivel cu stalpisorii;

ETAPA V: FINISAREA (aplicarea tinciului) (stratul vizibil)

• ca strat de finisaj, inainte de a da cu gled, se poate finisa cu un tinci care e mai ieftin decat gletul; acest mortar numit “tinci” are aceeasi compozitie cu a stratului de grund, dar cu nisip fin de pana la 1 mm.
• pe un perete tencuit nu mai trebuie amorsa, dar tencuiala trebuie sa fie bine uscata pentru a nu aparea fisuri in stratul de glet;
• se va folosi drisca din spuma.

Articole de interes pe aceeasi tema:

• MULTIBAT LAFARGE 40KG (0)
• Mortar pentru zidarie si tencuieli. Ce este si cum se produce pe santier (0)

Print PDF

Agentii LIDOL de decofrare a betonului sunt agenti prietenosi cu mediul si biodegradabili pentru decofrarea cofrajelor. Gama include butoaie de 200 litri cat si bidoane de 20 si de 30 de litri.

Agentii LIDOL de decofrare a betonului sunt agenti pentru toate situatiile,
ce pot fi folositi pentru toate tipurile uzuale de cofraje din domeniul constructiilor.

Tipul de cofraj		Folosirea de LIDOL
Otel		DA
Incalzit si neincalzit		DA
Betoplan		DA
Magnoplan		DA
NOE-Form		DA
Struktoplan		DA
Cofraje cu fata de plastic		DA
Cherestea, rindeluita, absorbanta		DA
Cherestea, bruta, absorbanta		DA

LIDOL MULTI

LIDOL MULTI este un agent universal de decofrare a betonului prietenos cu mediul si biodegradabil

Aplicarea de LIDOL MULTI pe cofraje impiedica cofrajul sa vina in contact cu betonul.Aceasta permite o usoara desfacere a cofrajelor.

APLICARI:

• pentru toate tipurile uzuale de cofraje
• pentru beton foarte neted
• pentru aplicarea ulterioara pe beton de tencuiala, glet etc., cum ar fi tapet, vopsea, faianta, gresie.
• Pentru producerea de prefabricate
• impiedica coroziunea armaturii din fier

CARACTERISTICI DE MEDIU:

• risc pentru apa clasa I = risc scazut pentru ape
• nu exista fraze de risc
• Punct de autoaprindere > 120 °C
• Fara miros

UTILIZARE:
LIDOL MULTI nu este sensibil la inghet si poate fi folosit pe toate tipurile de vreme. Poate fi aplicat prin pulverizare, pensulare sau roluire.

Cel mai economic mod de aplicare este prin folosirea pompei de pulverizare TECCO.

Tipul de cofraj		1 litru de LIDOL MULTI este suficient pentru:
Otel		Aprox. 80 mp
Panouri de cofrare vopsite		Aprox. 80 mp
Suprafata de cherestea rindeluita		Aprox. 40 mp
Suprafata de cherestea bruta		Aprox. 30 mp

LIDOL BIO

LIDOL BIO este un agent universal de decofrare a betonului prietenos cu mediul si rapid biodegradabil

PREMIU SPECIAL:

Datorita puternicei sale compatibilitati cu mediul, LIDOL BIO a fost premiat cu eticheta de mediu “Blue Angel” de catre “RAL Deutches Insitut fuer Guetersicherung und Kennzeichnung e.V.” (German Institute for Quality Assurance and Labelling).

APLICARI:

• in zone ce necesita protectia apelor si zone in care sunt prevederi express referitor la protectia mediului
• pentru toate tipurile uzuale de cofraje
• pentru beton foarte neted
• pentru aplicarea ulterioara pe beton de tencuiala, glet etc., cum ar fi tapet, vopsea, faianta, gresie.
• Pentru producerea de prefabricate
• impiedica coroziunea armaturii din fier

CARACTERISTICI DE MEDIU:

• risc pentru apa clasa I = risc scazut pentru ape, rapid biodegradabil
• nu exista fraze de risc
• Punct de autoaprindere > 150 °C
• Fara miros

UTILIZARE:

LIDOL MULTI nu este sensibil la inght si poate fi folosit pe toate tipurile de vreme. Poate fi aplicat prin pulverizare, pensulare sau roluire.

Cel mai economic mod de aplicare este prin folosirea pompei de pulverizare TECCO.

Tipul de cofraj		1 litru de LIDOL BIO este suficient pentru:
Otel		Aprox. 75 mp
Panouri de cofrare vopsite		Aprox. 75 mp
Suprafata de cherestea rindeluita		Aprox. 35 mp
Suprafata de cherestea bruta		Aprox. 25 mp

TECCO 10 litri

Pompa cu presiune manuala cu filtru fin pentru aplicarea economica a agentilor de decofrare a betonului.

Descriere:

• Recipient din otel invelit in poliester
• Furtun spiralat de 2,5 m cu siguranta
• Duza cu jet sub forma de evantai, cu filtru fin
• Fereastra de sticla pentru monitorizarea nivelului
• Garnituri rezistente la uleiuri
• Compartiment integrat cu piese de rezerva continand garnituri si o-ring-uri

CHIT UNIVERSAL

Chitul universal este un chit de reparatii cu intarire rapida pentru toate tipurile de cofraje. Indiferent daca sunt din lemn, otel, aluminiu sau beton – toate locurile deteriorate pot fi reparate rapid si ieftin cu acst chit universal.

• Culoare: gri
• Utilizare usoara
• Intarire rapida
• Rezistenta ridicata la abraziune
• Rezistenta chimica buna (de ex. Ceara si uleiuri de decofrare)

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Nu mai sunt alte articole cu continut similar cu acesta.

Print PDF

Articole de interes pe aceeasi tema:

• Nu mai sunt alte articole cu continut similar cu acesta.